Studiu cu privire la evaluarea persoanelor cu dizabilităţi din Răzeni pentru elaborarea recomandărilor generale de muncă şi reabilitare socio-profesională

Aspiraţia Republicii Moldova de a se încadra în Comunitatea Europeana este direct legată de problema recuperării şi incluziunii psiho-sociprofesionale a persoanelor cu dizabilităţi. Nici o ţară nu poate fi considerată civilizată din moment ce neglijează necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi acordarea unei asistenţe adecvate acestora.

Incluziunea psiho-socioprofesională a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă un scop în sine, care presupune implicarea statului în crearea condiţiilor pentru asigurarea reală de egalitate a şanselor pentru această categorie de persoane. Republica Moldova a ratificat Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010, la fel şi Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010-2013) aprobată prin Legea nr.169-XVIII din 09.07.2010.

Ratificarea Convenţiei de către Republica Moldova a marcat o schimbare importantă în domeniul dizabilităţii, Convenţia venind cu un nou concept de abordare a acestei categorii de persoane şi anume: abordarea persoanelor cu dizabilităţi nu doar prin prisma protecţiei sociale şi a stării de sănătate, dar în primul rînd prin prisma drepturilor omului şi a incluziunii sociale, acestei categorii de persoane fiindu-le recunoscute valoarea umană de personalitate, beneficiind de aceleaşi drepturi civile, politice, sociale, culturale ca şi ceilalţi cetăţeni.

Strategia defineşte reformarea politicii statului în domeniul dizabilităţii şi cuprinde liniile principale de activităţi în domeniul armonizării sistemului de protecţie socială a acestei categorii de persoane cu standardele UE şi prevederile Convenţiei.

O altă chestiune care se află permanent pe prim plan şi ţine de subiectul bunăstării personaelor cu dizabilităţi constituie lupta cu stigmatizarea, discriminarea şi inegalitatea în drept a acestora precum şi a membrilor lor de familie, acordarea sprijinului cuvenit în participarea lor la procesul de integrare completă în societate.

In Republica Moldova, la situaţia din 1 ianuarie 2012, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi constituie circa 179815 persoane (dintre care copii – 14034 persoane), inclusiv tulburările mentale şi de comportament au devenit o problemă medico-socială majoră, constituind o sursă importantă de dizabilităţi, ce ocupă primele 5 poziţii din cele 10 ale ierarhiei bolilor. Circa 50% din cei peste 60 mii bolnavi psihici aflaţi la evidenţă dispensară beneficiază de grade de invaliditate, constituind pătura cea mai vulnerabilă a societăţii. Economia ţării are mult de suferit din cauza acestor maladii şi din cauza lipsei unei îngrijiri adecvate a acestor pacienţi (apariţia vagabondajului, şomajului, săvârşirea crimelor, scăderea nivelului de trai, creşterea numărului de suicid şi de persoane dependente de substanţe psihoactive, de alcool ş.a.), limitarea posibilităţilor de a obţine o profesie şi de a activa.

Reeşind din cele menţionate mai sus şi pentru realizarea obiectivelor de bază Asociaţia Obştească „Eco-Răzeni” a efectuat un studiu care s-a bazat pe principiul asigurării incluziunii socio-profesionale a persoanelor tinere cu dizabilităţi din localitatea dată.
Scopul şi obiectivele studiului: Evaluarea personelor tinere cu dizabilităţi din r. Ialoveni satul Răzeni pentru elaborarea recomandărilor de incluziune socio-profesională. Pentru realizarea scopului au fost urmate obiectivele:
1. Studierea structurii persoanelor tinere cu dizabilităţi şi evaluarea stării de sănătate la moment care sunt beneficiarii proiectului Volkshilfe/BMASK.
2. Evaluarea capacităţii personelor cu dizabilităţi de a fi instruite în scopul obţinerii unei profesii.
3. Elaborarea recomandărilor de incluziune socio-profesională pentru persoanele cu dizabilităţi incluse în studiu.
4. Determinarea măsurilor manageriale în vederea optimizării încluziunii socio-profesionale şi elaborarea modelului de perspectivă pentru acest contingent reeşind din afirmaţia: persoanele cu dizabilităţi au dreptul la oportunităţi corecte de incluziune socială şi angajare, la tratament nediscriminatoriu şi la slujbe decente.

Pentru realizarea scopului şi a obiectivelor studiului în cauză, am determinat drept protocol metodologic aplicarea modelului liniar de organizare şi realizare a acestuia, care s-a desfăşurat după cum urmează: constatarea problemei → definirea conceptelor-cheie ale studiului → stabilirea eşantionului → elaborarea suportului informaţional (chestionarele) → colectarea datelor → analiza şi sinteza rezultatelor cu elaborarea recomandărilor generale de muncă şi reabilitare socio-profesională → efectuarea concluziilor.

Cercetarea a fost proiectată astfel, încât rezultatele obţinute să conţină informaţii de la un eşantion reprezentativ de persoane cu dizabilităţi. Drept unităţi de observaţie au fost luaţi 38 de persoane tinere cu dizabilităţi care sunt beneficiarii proiectului Volkshilfe/BMASK.
Criteriile de proiectare a eşantionului reprezentativ au fost:
– unităţile care s-au extras din totalitatea generală nu s-au reântors;
– utilizarea selecţiei aleatoare a unităţilor statistice;
– rezultatele obţinute au fost veridice pentru întreaga colectivitate de origine;
– pentru a evita răspunsuri eronate (pe contul specificului maladiilor de care suferă acest contingent) aceste au fost colectate de la pacienţi cu o atitudine critică şi în prezenţa rudelor; – la fel datele au fost verificate prin intermediul medicilor din CMF Ialoveni, asistenţilor sociali şi actelor medicale corespunzătoare.

Colectarea datelor a fost obţinută prin metoda de intervievare. Anchetarea respondenţilor s-a efectuat individual în baza chestionarului. Chestionarul a cuprins o gamă largă de subiecte incluse în 38 întrebări, menite să contribuie la elucidarea obiectivelor studiate. Gama întrebărilor a fost repartizată în 3 capitole:
Informaţii generale – referitoare la vârstă, locul de trai şi de muncă, studii, starea civilă etc.
Starea sănătăţii şi accesibilitatea asistenţei medicale acordate.
Caracteristica socio-economică.
Din cele 38 de persoane participante în studu repartizarea conform gradelor de invaliditate se prezintă în felul următor: Gradul I- 6 persoane; Gradul II- 28 de persoane; Gradul III- 4 persoane.

Tabelul 1.1. Repartizarea persoanelor participante în studiu conform vârstei

Grupa de vârsta (ani) cifre absolute %
≤ 19 7 18,4
20-29 18 47,4
30-39 13 34,2
Total 38 100

Tabelul 1.2. Repartizarea persoanelor participante în studiu conform formei nosologice

Forma nosologică cifre absolute %
Redard mental (în diferit grad de manifestare)
22
58
Epilepsie 4 10,6
Paralizie cerebrală infantilă 5 13
Surdomutism 2 5,3
Afecţiuni oculare 1 2.6
Afecţiuni ale sângelui 1 2,6
Afecţiuni osteoaticulare 1 2,6
Consecinţele TCC grav 2 5,3
Total 38 100

Deci, putem concluziona că majoritatea personelor cu dizabilitate incluse în studiu sunt persoane tinere (segmentul de vârstă 20-29 ani) cu tulburări mentale şi de comportament.

Tabelul 1.3. Repartizarea persoanelor participante în studiu conform studiilor primite

Forma de studii cifre absolute %
Fără studii 5 13,1
Primare (1-4 clase) 17 44,7
Medii incoplete (5-8 clase) 5 13,1
Medii complete 6 15,8
Medii de specialitate 4 10,6
Superioare (incoplete) 1 2,6
Total 38 100

Studiind datele din Tabelul 1.3. se constată faptul că majoritatea persoanelor examinate posedă studii primare sau medii incomplete (44,7% şi corespunzător 13,1%). Procentul persoanelor cu studii medii complete şi medii de specialitate este mai mic (15,8% şi corespunzător 10,6%). La fel sa stabilit că experienţă de activitate profesională sau lucru în echipă posedă -11 persoane (29%), restul 27 de persoane (71%) nu au avut posibilitatea de activitate.

La fel sa constat faptul că practic toate personale permanent administrează tratament de susţinere ambulator şi staţionar (se află la evidenţa medicului de familie de la locul de trai şi medicul psihiatru din r. Ialoveni).

Recomanări generale de muncă şi reabilitare socio-profesională:

Retard Mental/asociat cu Paralizie Cerebrală Infantilă
Deficienţe funcţional-structurale uşoare :
– capacitatea de muncă în majoritatea cazurilor păstrată (sunt potenţiali capabili de muncă ce necisită abilităţi practice mai degrabă decît intelectuale, incluzînd munca manuală necalificată sau semicalificată, cu excepţia locurilor de muncă cu risc);
– persoanele uşor retardate pot fi ajutate în mare măsură prin educaţie desemnată să dezvolte abilităţile şi să compenseze deficienţele intelectuale şi de comportament.

Deficienţe funcţional-structurale medii (Gr. III de dizabilitate):

– capacitatea de muncă la parsoanele cu retard mental moderat se referă de obicei la munci practice simple, dacă sarcinile le sunt structurate cu grijă şi li se oferă o supraveghere adecvată.
– eforturile de incluziune socială şi programele educaţionale pot oferi ocazii pentru a dezvolta potenţialul limitat al acestora şi pentru a dobîndi unele deprinderi bazale. Totuşi, în general, majoritatea lor manifestă dovada unei dezvoltări sociale prin capacitaea de a stabili contacte, de a comunica (după caz) şi de a se implica în activităţi sociale simple.

Deficienţe funcţional-structurale acentuate/grave (Gr. II-I de dizabilitate):

– capacitatea de muncă este posibilă numai în cazul dezvoltării de a înţelege ordinele bazale şi efectuarea solicitărilor simple. Cea mai bazală şi simplă capacitate vizual-spaţială de a sorta şi a asorta, poate fi dobîndită şi aceste persoane pot fi capabile, cu o supraveghere şi îndrumare adecvată să participe în mică măsură la activităţile domestice şi practice.
– necisită supraveghere din partea altei persoane sau în instituţii de specialitate (după caz).

Epilepsie:
Deficienţe funcţional-structurale medii (Gr. III de dizabilitate):

– parţial apt de muncă în condiţiile unui mediu de confort adecvat abilităţilor profesionale şi personale restante cu excluderea influenţei factorilor climaterici şi de mediu nefavorabili, efort fizic dozat sau limitat;
– evitarea muncii la înălţime, lîngă apă, sau foc, mecanisne în mişcare, curent de înaltă tensiune;
– prestarea profesiei cu ritm liber ce nu necesită mişcări rapide şi cu precizie, fără relaţii cu publicul;

Deficienţe funcţional-structurale acentuate/grave (Gr.II- I de dizabilitate):

– activităţi de muncă în condiţii special create, posibilitatea folosirii uneltelor pentru autodeservire (cîrjă, atribute pentru igiena personală), posibilitatea de a fi ajutat de altă persoană;
– activitate adaptivă cu acţiune psihoterapeutică benefică;activitatea de muncă inaccesibilă, necesită îngrijire şi supraveghere permanentă sau parţială din partea altei persoane.

Consecinţele TCC asociat cu deficienţe mentale:
Deficienţe funcţional-structurale medii (Gr. III de dizabilitate):
– capacitate de muncă parţial păstrată, poate activa în program cu orar şi efort intelectual redus (cu excepţia locurilor de muncă cu periculozitate);
– activitate de muncă cu efect adaptativ benefic;
– activitate de muncă cu excluderea riscului de acutizare a tulburărilor;

Deficienţe funcţional-structurale acentuate/grave (Gr. II-I de dizabilitate):
– capacitatea de muncă este posibilă numai în condiţii special create, cu o supraveghere şi îndrumare adecvată;
– necisită supraveghere din partea altei persoane sau în condiţii special crate (după caz).

Paralizie Cerebrală Infantilă fără deficienţe mentale, pareze
Deficienţe funcţional-structurale medii (Gr. III de dizabilitate):
– activitate de muncă în condiţiile unui mediu confortabil adecvat abilităţilor profesionale şi personale cu evitarea sau excluderea influenţei factorilor climaterici şi de mediu nefavorabili, efort fizic important, deplasări posturale prelungite;
– activităţi ce necesită activitate gestuală uşoară, cu deplasări posturale dozate, mişcări de viteză şi precizie în volum redus sau cu instructor.
Notă: Este necesar de exclus profesiile cu periculozitate

Deficienţe funcţional-structurale acentuate (Gr. II de dizabilitate):
– activitate de muncă în condiţii special create ce nu generează agravarea maladiei (loc de muncă adaptat după caz);
– activităţi ce necesită activitate gestuală şi posturală moderată;
– activitate de birou fără supraefort de statică şi mers.

Deficienţe funcţional-structurale grave (Gr. I de dizabilitate):
– activitate de muncă în condiţii special create şi volum dozat individual, ce nu generează agravarea maladiei (loc de muncă adaptat după caz);
– activitate de tip ,, terapie ocupaţională”.

Concluzii şi recomandări practice:
1. Majoritate persoanelor din studiu (31 de persoane ceia ce constitue 81%) sunt cu deficienţe mentale şi de comportament.
2. Repartizarea persoanelor conform studiilor primite ne demonstrează faptul că majoritatea posedă studii primare (44,7 %), medii complete (15,8%) şi numai (10,6%) medii de specialitate – estimarea acestor date în linii generale ne dezvălue genul de activitate profesională posibilă după caz.
3. Caracteristica medico-socială a personelor incluse în studiu a demonstrat că practic majoritatea acestora ajunşi la grad de invaliditate necesită servicii de susţinere, care se extind de la cele sociale de care au menţionat că au nevoie 94,7% din intervievaţi, la cele de reabilitare psiho-socioprofesională de care necesită 92%. Cota maximă a intervievaţilor (86,8%) a menţionat că necesită tratament medicamentos permanent de susţinere.
4. Conceptul sănătăţii mentale reprezintă o strategie complexă care este necesar să ofere interdependenţă între asistenţa medicală primară, cea specializată şi serviciile de asistenţă de lungă durată, care să includă măsuri de suport social, de reabilitare şi servicii de incluziune socioprofesională.
5. În cadrul AO „Eco-Răzeni” luând în consideraţie rezultatele studiului efectuat este necesar de dezvoltat un centru comunitar de zi, menit de a menţine persoanele cu dizabilitate sau familiile aflate în dificultate într-un cadru organizaţional în proximitatea comunităţii având ca obiectiv primordial prevenirea marginalizării, excluderii sociale şi facilitarea reintegrării beneficiarilor în mediul familial şi comunitate.
6. Serviciul asistenţă socială comunitară de zi reprezintă un nucleu de asistenţă socială instituit la nivel de comunitate care oferă suport in soluţionarea situaţiilor de dificultate pentru majoritatea problemelor de ordin social. Scopul căruia se va axa pe evaluarea necesităţilor individuale ale persoanelor cu dizabilităţi, planificarea centrată pe persoană, elaborarea planurilor individuale de acţiuni, dezvoltarea abilităţilor personale, îmbunătăţirea abilităţilor sociale, angajarea în câmpul muncii, precum şi suport în organizarea unor activităţi de socializare.

Liliana Lozovan, şef Centrul de Expertiză Medicală a Vitalităţii Nr. 3, Chişinău
Dr.Marina Israfilov, şef Centrul de Expertiză Medicală a Vitalităţii, sector Ciocana, or. Chişinău

Reclame
Acest articol a fost publicat în NOUTATI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.